miercuri, 23 noiembrie 2011

Bipede și patrupede


Asemănări între un  biped și un patruped
- rod pantofi dacă sunt lăsați să ajungă la ei. Poate o diferență ar fi că bipedul încă nu are dinți...
- salivează (ca să mă exprim finuț) și umplu pernele de pe canapea de urme umede
- scot sunete agreabile când te văd... pentru că a venit mâncarea, nu de alta... sau joaca...
- aleargă după minge, unii mai repede, alții mai încet...

Diferențe între un biped și un patruped (la o privire finală, se pare ca un titlu mai bun era ceva cu plusuri ale patrupedului)
- patrupedul vine la chemare, bipedul se uită inocent și o ține pe a lui, eventual cu un zâmbet dezarmant. Cum, nu e bine sa umblu la butoanele de la boxă? Și nici sa merg întins către primul coș de gunoi?
- patrupedul înțelege de nu, în timp ce bipedul se uită și mai inocent, cu un zâmbet și mai dezarmant. Cum, nu e bine să umblu la priză? Ia uite-i și pe ăștia... Se panichează așa... când eu am brevet de electrician... Ah... ce-i asta? Protecție de priză? Hm... lasă că îi vin eu de hac la un moment dat...
- patrupedul știe să aducă mingea, bipedul... știți deja, inocent și zâmbitor...
- patrupedul știe să mănânce și să bea singur, bipedul împroașcă tot cu mâncare și eventual nici nu vrea să înghită nimic oricâte sunete animalifere ai scoate și oricâte obiecte i-ai arăta care să-i distragă atenția pentru o secundă binecuvântată în care uită să-și încleșteze fălcile și reușești să-i strecori o linguriță de materie suspectă digerabilă...

Una peste alta... dacă nu doriți bătaie de cap... luați-vă un cățel... Dacă doriți un ghem de râsete, piciorușe tropăitoare pe coaste paterne, mâini trăgătoare de păr matern și o casă explorata prin băgarea în gură a tuturor obiectelor pe rând, faceți-vă un copil.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu