duminică, 2 decembrie 2012

Urăsc mașinuțele cu fise din parc...

Le urăsc cu desăvârșire.
Parcul nostru de ieșiri speciale, adică atunci când mami nu are nimic de făcut dimineața și este dispusă se urce la volan și să tropăie cu Rebe Bebe în toate direcțiile fără să se simtă alergată de timp, este IOR-ul. Oaza noastră de verdeață la 6 stații distanță.
Cât a fost Rebe Bebe mică, ne învârteam în jurul lacului, dădeam câteodată și două ture, în șir cu alte cărucioare prietene. Totul bine și frumos.

Între timp a crescut Rebe Bebe și turul în jurul lacului este respins din start. Ne oprim în primul loc de joacă lângă primul loc de parcare găsit. Și invariabil, din două în două minute, locul de joacă este învăluit de suavele melodii emise de minunatele mașinuțe cu fise plasate cu ingeniozitate la cel mult o aruncătură de jucărie distanță.

Invariabil, urechile lui Rebe Bebe prind notele muzicale pe care le voi denumi atrăgătoare, dar vă rog să luați un dicționar de antonime și să îl folosiți cu spor. Capul se întoarce automat, ca acționat de un motoraș, degețelul se întinde și se aude: "Bani...!" Cuvântul este repetat din ce în ce mai tare dacă mama refuză, fie scurt, fie cu argumente, să dea curs cererii, până se ajunge chiar și la tăvăleli pe jos și luat pe sus din zona de război.
Unul dintre primele cuvinte învățate de ea este "bani". Mulțumesc, IOR și mulțumesc cel deștept care ai plantat mașinuțele. Rar mai găsești câte un loc de joacă nepodidit de mișcătoarele creații de metal împodobite cu toate personajele iubite de copii.
Propun o mișcare generală împotriva acestor plasări intenționate de mâncătoare de bani în preajma locurilor de joacă. Dacă voiam ca plodul meu să stea proțăpit într-un loc și să se bălăngăne hipnotizat în ritmul melodiilor desenelor animate, o puneam în fața televizorului sau o duceam la locuri pline de astfel de mașinuțe din mall-uri. Dar aș prefera, naiva de mine, să facă mișcare și să interacționeze cu copii și altfel decât prin "stai mami, se dă el, pe urmă de dai și tu, dar numai o tură".
Așa că acum ne învârtim mai mult prin parcul de la stația de metrou Pantelimon, tot cu lac, cu tone de locuri de joacă și fără roată de mașinuță cu fise, prin Orășelul Copiilor... și mai așteptăm sugestii de parcuri nepodidite de setea omului de bunăstare pe spatele mamelor exasperate de rugămințile copiilor.