Ieri, eu oripilata de mama care ma intreba daca Rebe Bebe inca nu vorbeste la 11 luni (!!), ma trezesc intr-un elan educational si ii pun la dispozitie domnisoarei cu picatura de lapte pe barbie doua caserole de plastic fara capac, multimea de forme care il scot pe consort din minti cand incepe dansa sa le loveasca cate doua, cate doua timp de o jumatate de ora, podeaua golita de alte jucarii care sa o distraga si incerc sa vad daca se prinde sa puna formele in caserole, din una in alta. Joc recomandat de BabyCenter de pe la 9 luni. Eu pot sa jur ca neuronul lui Rebe nu era in stare sa inteleaga asa de devreme asemenea strategii, dar ma rog... daca ei spun, or fi si bebelusi Einsteini.
Ea se uita cu ochi mari la mine si se repede, eu plina de speranta, dupa ce ii aratasem care e treaba, el pe burta de ras: "Ai bulversat-o, acum o sa vezi, sunt noi, ce sa puna formele in caserole, o sa le ia pe rand sa le roada, dupa aceea o sa le ia pe amandoua in maini sa le roada in acelasi timp, pe urma o sa dea din cate una fericita, apoi o sa dea din amandoua ca fluturasul, o sa le arunce, o se le ia, o sa le arunce din nou, o sa bata din ele vreo jumatate de ora... "
Zis si facut, toata succesiunea de actiuni a avut loc exact asa cum o descrisese el, ba chiar cu niste intorsaturi de situatie neasteptate, si anume bagat caserolele in gura pe rand si gangurit in ele cu mare amuzament ca aveau un oarecare ecou. Jumatate de ora nici mai mult nici mai putin. Macar era ocupata. Ca sa fim drepti, pana la urma a reusit sa treaca peste surpriza caserolelor, s-a familiarizat cu ele si a inceput sa puna si formele in ele, in cate una, pe urma sa le goleasca, pe urma sa mi le arate mandra...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu